Castelul Brancovenesc de la Sambata de Sus


PALATUL BRÂNCOVENESC DE LA SÂMBĂTA DE SUS
CASTELE NECUNOSCUTE Xll
Informatii preluate de la: http://www.stelian-tanase.ro/palatul-brancovenesc-de-la-sambata-de-sus/

BY STELIAN TĂNASE - 14 MAI, 2013- articolul il gasiti si in adresa de mai sus


Palatul se află la cca 20 km de orașul Făgăras, în localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov. La jumătatea secolului al XVII-lea vornicul Preda Brâncoveanu primește de la principele maghiar, Francisc Rakoczi, o moșie în Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Cel mai probabil, principele nu i-a mai înapoiat banii, drept urmare, moșia a intrat în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și la circa 10 km în amonte pe valea pârâului Sâmbăta, o biserică din lemn.

Noul principe al Ardealului, Mihail Apaffy, confiscă moșia, însă nepotul lui Preda Brâncoveanu, domnitorul Constantin Brâncoveanu, prin abilitatea sa diplomatică, o primește înapoi în anul 1701, cu dreptul de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie. Conacul lui Preda Brâncoveanu a fost transformat în palat domnesc iar în locul bisericii de lemn, Constantin Brâncoveanu a construit din piatră și cărămidă, o nouă biserică ce a devenit mânăstire.

Din păcate, din vechiul palat al lui Constantin Brâncoveanu nu s-au mai păstrat decât o frumoasă poartă monumentală din piatră, câteva frânturi de ziduri și două pivnițe. Din acest motiv, nici nu se cunosc foarte multe date despre el. Se presupune că ar fi fost ultimul dintre palatele construite de domnitorul muntean și că arhitectura sa ar fi fost foarte asemănătoare cu cea a celorlalte palate brâncovenești Mogoșoaia și Potlogi, cel mai probabil, în construcția sa fiind implicate aceleași echipe de meșteri.

castel simbata 1După moartea lui Constantin Brâncoveanu, palatul își pierde atractivitatea pentru moștenitorii săi, domeniul fiind amanetat unui negustor din Sibiu. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la cca 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat. În urma morţii lui Grigore Brâncovenau, în 1832, proprietatea revine Bisericii Greco-Catolice din Braşov. Din testamentul său rezulta că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini.

La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori.

După 1948, domeniul a fost naționalizat iar în anii '70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, destinație pe care a avut-o până în anii '90, ajungând într-o stare avansată de degradare. Ministerul Culturii a inițiat un proiect de cercetare, restaurare și consolidare, palatul urmând să devină casă de odihnă pentru oameni de cultură. Din lipsă de fonduri proiectul a fost încredințat primăriei locale care în 2006 a concesionat domeniul pentru 49 de ani companiei Carmolimp ltd. din satul Ucea de Jos, care propunea un proiect de transformare a palatului într-un hotel de patru stele. Renovarea a început în anul 2010. Pentru moment clădirea nu se poate vizita. Din afară pare frumoasă și îngrijit lucrată, dar este puțin probabil ca așa arăta palatul pe vremea Brâncovenilor. Cât despre stilul în care a fost refăcută în interior, vă relatez și eu așa cum am aflat de la un localnic ce părea în cunoștință de cauză: amestecat!
DACIANA PANAIT

 

Înapoi